Grija pentru nivelul colesterolului a fost multă vreme asociată cu schimbări în farfurie, însă lucrurile sunt astăzi mai nuanțat explicate de specialiști. Ghidurile medicale care vor fi valabile în România pentru anii 2025 și 2026 trasează o linie clară între ce putem obține printr-o alimentație atentă și momentul în care tratamentul medicamentos devine esențial pentru protejarea inimii pe termen lung. Accentul se mută de la o soluție rapidă pentru analize la o strategie de durată, care să reducă expunerea cumulativă la colesterolul LDL, cel considerat „rău”.
Un pas simplu și eficient, la îndemâna oricui, este creșterea aportului de fibre solubile. Un consum zilnic de 5 până la 10 grame de astfel de fibre poate reduce nivelul colesterolului LDL cu 5-10%. Chiar și o cantitate mai mică, de 2-10 grame pe zi, aduce o scădere semnificativă atât pentru colesterolul total, cât și pentru cel LDL.
Alimentele care aduc un aport valoros de fibre solubile
Recomandarea generală pentru un adult este de 20-35 de grame de fibre totale în fiecare zi. Dintre acestea, este ideal ca 5-10 grame să provină din surse de fibre solubile, care acționează direct asupra reducerii colesterolului. Integrarea lor în meniul zilnic este mai simplă decât pare și nu presupune schimbări radicale.
Printre cele mai bune surse se numără ovăzul și orzul, bogate în beta-glucan, o fibră solubilă foarte eficientă. Fructele precum merele, perele, citricele, căpșunile și fructele de pădure conțin pectină, un alt tip de fibră solubilă. De asemenea, legume ca vinetele și bamele sunt de ajutor. O jumătate de cană de fasole fiartă contribuie și ea la acest efort, iar două lingurițe de psyllium aduc un aport de aproximativ 4 grame de fibre solubile. Un mic dejun cu ovăz, un măr la gustare și o porție de fasole la una dintre mese vă pot apropia considerabil de ținta zilnică.
Pragul la care alimentația nu mai este suficientă
Există situații clare în care dieta, deși benefică, nu mai poate fi singura soluție. Ghidurile medicale stabilesc că un nivel al colesterolului LDL de peste 190 mg/dL impune începerea tratamentului medicamentos, chiar dacă nu există alți factori de risc majori. Dieta rămâne un pilon important, dar nu mai este considerată tratamentul principal.
Țintele pentru nivelul colesterolului LDL variază în funcție de gradul de risc cardiovascular al fiecărei persoane. Astfel, aceeași valoare a analizelor poate fi interpretată diferit. Pentru persoanele cu risc foarte înalt, ținta este sub 55 mg/dL. La un risc înalt, valoarea trebuie să scadă sub 70 mg/dL. În cazul unui risc moderat, se urmărește un nivel sub 100 mg/dL, iar pentru risc scăzut, ținta este sub 116 mg/dL. Un studiu din 2025 publicat în BMC Medicine a arătat că aderența la așa-numita „dietă portofoliu” a fost asociată cu un risc de deces cardiovascular cu 16% mai mic, conform datelor analizate de Lyla.
Alte analize importante pentru evaluarea riscului
Pentru o imagine completă a riscului cardiovascular, medicii recomandă măsurarea, cel puțin o dată în viața de adult, a Lipoproteinei(a), prescurtată Lp(a). Valori care depășesc 50 mg/dL indică un factor de risc suplimentar. De asemenea, trigliceridele trebuie monitorizate: valorile normale sunt sub 150 mg/dL, în timp ce nivelurile între 200 și 499 mg/dL sunt considerate crescute. Noul ghid ACC/AHA 2026 extinde evaluarea riscului pe termen lung (30 de ani) pentru adulții cu vârste între 30 și 79 de ani.
În privința tratamentului, ghidurile sunt directe în anumite cazuri. Terapia cu statine este recomandată pacienților de peste 75 de ani care au deja o boală cardiovasculară, dar și tuturor pacienților cu HIV cu vârsta de cel puțin 40 de ani. Când tratamentul de bază nu este suficient pentru a atinge ținta de LDL, se pot adăuga și alte medicamente. Ezetimibul poate scădea suplimentar colesterolul LDL cu aproximativ 20% și este compensat în România, iar acidul bempedoic este o opțiune pentru pacienții care au intoleranță la statine.
