Dificultățile financiare care se adună în timp pot avea efecte care depășesc stresul zilnic sau somnul afectat. Un studiu publicat în revista „Innovations in Aging” arată că venitul scăzut persistent ar putea accelera îmbătrânirea creierului, iar legătura apare înainte de bătrânețe, la 53 de ani.
Cercetarea a fost realizată de experți de la University College London și a analizat date de la 2.759 de persoane din Marea Britanie, toate născute în 1946. În acest studiu, dificultățile financiare cronice au contat mai mult decât perioadele izolate de lipsuri. Aproximativ una din șase persoane s-a încadrat în categoria venitului scăzut persistent, definită ca prezența în ultimii 20% ai veniturilor de cel puțin două ori.
La persoanele din această categorie au fost observate performanțe cognitive mai slabe la vârsta de 53 de ani. Mai târziu, scanările realizate la 69-71 de ani au indicat o sănătate mai precară a creierului. Studiul nu spune că orice perioadă financiară grea stabilește automat evoluția viitoare, dar arată că anii dificili acumulați par să cântărească mai mult decât un episod punctual.
Potrivit Lyla, cercetarea se adaugă unui număr tot mai mare de studii care leagă factorii socio-economici de sănătatea pe termen lung, inclusiv de sănătatea creierului. În același timp, materialul disponibil nu precizează detalii despre testele cognitive folosite la 53 de ani și nici nu explică mai departe scanările cerebrale. Din acest motiv, studiul nu detaliază ce a însemnat concret „sănătate mai precară a creierului”.
Legătura dintre dificultățile financiare și declinul cognitiv a fost mai puternică la bărbați. De asemenea, a fost mai puternică la persoanele care au avut o copilărie defavorizată și la cele purtătoare ale unei variante genetice care crește riscul de Alzheimer. Efectul nu a fost exclusiv masculin, însă în acest studiu a fost mai pronunțat la bărbați.
Dr. Jacques Wels, de la Unitatea pentru sănătate și îmbătrânire pe tot parcursul vieții la UCL, a explicat că diferența apare când este privit întregul parcurs al vieții, nu un singur moment. „Majoritatea studiilor privind îmbătrânirea cognitivă analizează dificultățile financiare doar la un singur moment în timp. Studiul nostru, care folosește date de pe parcursul mai multor decenii, ne permite să vedem că acumularea de greutăți de-a lungul multor ani este cea legată de cele mai proaste rezultate în materie de sănătate cognitivă, mai degrabă decât episoadele ocazionale de adversitate.”
Miza depășește situația bugetului unei familii. Cercetările sugerează că aproximativ 45% din cazurile de demență la nivel global ar putea fi prevenite sau întârziate prin abordarea factorilor de risc modificabili. Dacă sărăcia cronică face parte din această ecuație, sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar putea avea un rol și în prevenirea declinului cognitiv.
Profesorul Praveetha Patalay, de la UCL, a legat direct componenta socială de cea de sănătate. „Descoperirile noastre sugerează că sprijinirea persoanelor care se confruntă cu dificultăți financiare și reducerea sărăciei cronice ar putea contribui, de asemenea, la prevenirea declinului cognitiv și a cazurilor de demență în viitor.”
Studiul apare într-o criză globală a costului vieții, într-un moment în care un număr record de gospodării resimte presiunea cheltuielilor. În Marea Britanie, demența este principala cauză de deces, ceea ce dă o greutate suplimentară discuției despre prevenție.
Dr. Richard Oakley, director asociat de cercetare și inovare la Alzheimer’s Society, a rezumat impactul acestor date astfel: „Acest studiu este o reamintire că demența nu este doar o problemă de sănătate, ci și una socială și economică. Se adaugă la dovezile tot mai numeroase că factorii care ne modelează sănătatea creierului încep cu mult înainte de apariția oricăror simptome de demență.”
