Momentul la care mănânci în cursul zilei pare să aibă legătură cu greutatea corporală și cu mai mulți indicatori metabolici. Într-un studiu realizat în Noua Zeelandă, pe 287 de femei sănătoase cu vârste între 18 și 45 de ani, participantele cu cronotip nocturn au avut un indice de masă corporală de 31,4, în timp ce femeile cu tipar matinal au înregistrat 26,1.
Cercetarea a legat cronotipul de sănătatea metabolică. Femeile cu obiceiuri nocturne nu au avut doar un IMC mai mare. În studiu, ele au avut și niveluri mai ridicate de insulină în repaus, trigliceride crescute, valori mai slabe ale glicemiei pe termen lung și un nivel mai scăzut al colesterolului „bun”.
Diferențele au apărut clar și în felul în care a fost împărțit aportul energetic de-a lungul zilei. „Bufnițele” au consumat doar 9% din energia zilnică înainte de ora 10:00. Asta înseamnă cu 6 puncte procentuale mai puțin decât „ciocârliile”, care au ajuns la 15%. După ora 20:00, raportul s-a schimbat. Femeile nocturne au consumat 25% din totalul caloric, față de 11% în cazul celor matinale.
Mesele târzii ale femeilor cu cronotip nocturn au fost bogate mai ales în carbohidrați și grăsimi. Acest tipar, în care se mănâncă puțin dimineața și mai mult seara, a fost asociat în studiu cu un IMC mai mare și cu valori metabolice mai puțin bune.
În explicația acestor diferențe intră crononutriția, știința care leagă alimentația de ceasul biologic al corpului. Potrivit Lyla, ideea centrală a studiului este că timpul devine o variabilă importantă, pe lângă calorii. Profesorul Rozanna Kruger de la Universitatea Griffith din Australia, care a condus studiul, a rezumat concluzia astfel: „Momentul mesei este la fel de important ca și conținutul farfuriei. Renunțarea la micul dejun declanșează un apetit crescut seara, ceea ce duce la consumul excesiv de alimente dense caloric.”
Rezultatele nu spun că orice persoană care se culcă târziu se va îngrășa. Studiul a urmărit o asociere între cronotip și markerii metabolici, iar cercetarea a fost făcută doar pe femei, astfel că rezultatele se referă la acest grup.
Modelul observat la participantele matinale oferă și un reper legat de distribuția meselor. În cercetare, „ciocârliile” au consumat 15% din energie înainte de ora 10:00 și 11% după ora 20:00. La polul opus, „bufnițele” au rămas la 9% dimineața și au urcat la 25% seara. Un reper practic rezultat din aceste date este un mic dejun mai consistent și o cină mai lejeră.
Studiul nu arată dacă un cronotip poate fi schimbat și nici nu oferă aplicații sau teste simple pentru a-l stabili. Arată însă că felul în care mesele sunt distribuite pe parcursul zilei poate conta mai mult decât pare atunci când este privit doar totalul de calorii. Dacă mesele principale ajung constant târziu, mutarea unei părți din mâncare spre prima parte a zilei este pasul indicat în text. Pentru sfaturi personalizate, recomandarea este consultarea unui medic sau a unui nutriționist.
