Sănătatea intestinului pare să ofere indicii importante despre felul în care îmbătrânește organismul. Un studiu publicat în jurnalul Nature Communications a identificat o legătură clară între compoziția bacteriilor intestinale și fragilitatea la femeile în vârstă. Mai exact, o diversitate microbiană mai redusă și o funcție afectată par să fie asociate cu un risc mai mare de îmbolnăvire și deces.
Cercetarea a inclus un lot suedez format din 2.081 de femei cu vârste între 75 și 80 de ani. Pentru verificarea rezultatelor, oamenii de știință au analizat și o cohortă independentă din China, mai mică, alcătuită din 1.448 de bărbați și femei vârstnici. Concluzia a mers în aceeași direcție, iar acest lucru contează într-un domeniu sensibil, în care rezultatele obținute într-o singură populație nu sunt suficiente.
Studiul nu arată că microbiota provoacă direct fragilitatea și nici nu propune soluții rapide prin alimentație sau suplimente. În schimb, sugerează un lucru relevant pentru sănătatea de mai târziu: intestinul pare să păstreze semne ale modului în care îmbătrânește corpul, inclusiv ale vulnerabilității la boli, căzături, afectare funcțională și deces.
Fragilitatea, în sens geriatric, descrie o stare de vulnerabilitate crescută a organismului. Ea ține atât de funcția fizică și mentală, cât și de schimbări fiziologice. Tocmai de aceea, cercetătorii au folosit Frailty Mortality Index, pe scurt FMI, un instrument care combină dimensiuni funcționale, fiziologice și psihologice asociate cu fragilitatea și cu riscul de mortalitate. Potrivit Lyla, studiul s-a bazat pe date din cohorta SUPERB, care a inclus cele 2.081 de femei suedeze de 75-80 de ani, plus cohorta chineză de 1.448 de adulți vârstnici.
Când FMI a fost mai mare, cercetătorii au observat și o diversitate microbiană mai mică, mai puține gene microbiene și o capacitate funcțională predictivă mai redusă în microbiota intestinală. Aceste caracteristici nu au rămas simple observații de laborator, ci au fost corelate mai departe cu funcția fizică, mortalitate și leziuni provocate de căzături. În total, au fost identificate 404 specii bacteriene asociate semnificativ cu FMI, iar multe dintre aceste asocieri au fost observate și în cohorta chineză.
Marina Vilar Geraldi, cercetător la Sahlgrenska Academy, Universitatea din Gothenburg, a explicat importanța replicării rezultatelor în al doilea grup: Rezultatele noastre arată că microbiota intestinală reflectă aspecte cheie ale fragilității la adulții în vârstă. Este deosebit de interesant că mai multe dintre asocieri au fost replicate într-o cohortă independentă din China, ceea ce întărește relevanța descoperirilor.
Mesajul practic rămâne unul echilibrat. Studiul nu spune ce alimente cresc sigur diversitatea bacteriană, ce suplimente ajută, dacă există teste utile pentru publicul larg sau ce schimbări de stil de viață reduc vizibil riscul. Nici testele de microbiotă pentru public, nici anumite suplimente nu sunt discutate aici. Avem însă o asociere puternică, validată în două cohorte, care sugerează că microbiota intestinală merită urmărită mai atent când vorbim despre îmbătrânire și pierderea independenței.
Mattias Lorentzon, profesor la Universitatea din Gothenburg și consultant senior la Spitalul Universitar Sahlgrenska, a subliniat miza etapelor următoare: Fragilitatea este o afecțiune complexă, iar descoperirile noastre sugerează că microbiota intestinală poate fi o parte importantă a imaginii de ansamblu. Următorul pas este să investigăm dacă aceste modele microbiene pot ajuta la evaluarea riscului sau pot constitui baza pentru intervenții viitoare.
Pe scurt, rezultatele indică o legătură între microbiota intestinală și felul în care îmbătrânim, fără a înlocui consultul medical, evaluarea funcției fizice sau atenția la căderi și la starea generală. Deocamdată, următorul pas anunțat de cercetători este verificarea faptului că aceste modele microbiene ar putea fi utile pentru evaluarea riscului și, eventual, pentru dezvoltarea unor intervenții preventive.
