Ora la care se încheie mesele într-o zi poate conta pentru funcțiile cognitive la femeile trecute de 50 de ani. Un studiu pilot realizat pe femei cu vârste între 50 și 79 de ani arată că participantele care și-au limitat intervalul alimentar la 8-9 ore pe zi și au evitat să mănânce în cele patru ore dinaintea somnului au avut îmbunătățiri la unele funcții cognitive, inclusiv la planificare și memorie.
Cercetarea a inclus 47 de participante, toate femei supraponderale sau obeze. Toate au primit aceeași recomandare de a reduce aportul zilnic cu 500 de calorii. Dintre ele, 26 au urmat și regula unui interval de masă sub 9 ore, iar celelalte au rămas la un program obișnuit de alimentație.
Diferența dintre grupuri nu a fost dată de slăbire. După șase luni, ambele grupuri au pierdut aproape la fel, în medie aproximativ 6,8 kilograme. În schimb, programul meselor a fost diferit. Femeile din grupul cu restricție de timp au mâncat, în general, între orele 10:00 și 18:00, într-un interval mediu de 8,2 ore. Grupul de comparație a păstrat o fereastră alimentară de aproximativ 12,3 ore.
La testele cognitive, grupul care a mâncat în intervalul de 8-9 ore a avut îmbunătățiri semnificative la planificare spațială și la rezolvarea problemelor. S-a observat și o tendință spre mai puține erori la testele de memorie și învățare. Nu au apărut diferențe semnificative între grupuri atunci când au fost măsurate multitaskingul sau timpul de reacție.
Sue Shapses, profesoară la Universitatea Rutgers și investigator principal al studiului, a explicat ce indică aceste rezultate. „Doar pierderea în greutate va îndepărta o parte din declinul cognitiv legat de îmbătrânire, iar aceste date sugerează că pot exista beneficii suplimentare dacă încetezi să mănânci cu patru ore înainte de a te culca și reduci aportul de alimente la 8-9 ore pe zi, comparativ cu fereastra obișnuită de masă de 12 ore pe zi.”
Potrivit Revista Ioana, cercetătorii descriu efectul observat drept unul modest. Sue Shapses a detaliat rezultatele din testare: „A existat un efect modest al alimentației restricționate în timp în îmbunătățirea planificării spațiale și a rezolvării problemelor și în reducerea erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor de zi cu zi și mai puține greșeli legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerile ferestrei de masă au prezis îmbunătățiri mai mari.”
Pentru femeile de vârstă mijlocie și pentru cele mai în vârstă, contextul este relevant. Estimările experților arată că aproape jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite sau întârziate prin schimbări de stil de viață. Obezitatea la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență mai târziu cu 30%.
Wendy Hall, șefa departamentului de științe nutriționale la King’s College London, a explicat de ce un astfel de program alimentar este luat în calcul pentru sănătatea generală. „Alimentația restricționată în timp este o abordare plauzibilă pentru susținerea sănătății cognitive la vârsta mijlocie și la adulții mai în vârstă supraponderali, nu numai pentru că poate ajuta la gestionarea greutății, ci și pentru că evitarea meselor copioase seara târziu poate îmbunătăți controlul glicemiei, funcția vasculară și inflamația.”
Studiul are și limite clare. Este un studiu pilot, a durat șase luni și a inclus doar 47 de participante. Nu sunt precizate detalii despre alimentele consumate, dincolo de reducerea cu 500 de calorii pe zi. În plus, cercetarea a fost făcută exclusiv pe femei supraponderale sau obeze, cu vârste între 50 și 79 de ani, ceea ce înseamnă că rezultatele nu se extind automat la alte categorii.
Cercetătorii pregătesc studii pe grupuri mai mari pentru a confirma aceste observații și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate, inclusiv ritmurile circadiene, inflamația și sănătatea metabolică. Datele obținute până acum indică faptul că, pe lângă reducerea caloriilor, contează și felul în care sunt organizate mesele pe parcursul zilei.
