Orele petrecute în fața telefonului sau a laptopului nu au un prag fix după care ochii încep brusc să sufere. Mai important este felul în care sunt folosite ecranele. Dr. Irina Bartoș, medic oftalmolog în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică faptul că expunerea prelungită poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap, simptome pe care multe persoane le resimt după o zi lungă de muncă.
Dacă spre finalul zilei apar senzația de ochi uscați, imagine ușor neclară sau durerea de cap, primul lucru care merită verificat este rutina zilnică. Medicul recomandă câteva măsuri simple, dar importante: pauze regulate, păstrarea unei distanțe corecte față de monitor, de aproximativ 50-70 cm, iluminare adecvată și clipit mai des, pentru că în fața ecranelor frecvența clipitului scade.
Aceste schimbări pot conta atât acasă, cât și la birou. Un monitor ținut prea aproape și o lumină nepotrivită pot accentua disconfortul. În plus, protecția ochilor nu se rezumă doar la timpul petrecut în fața ecranelor. La mijloc intră și controalele oftalmologice periodice, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, spălatul corect pe mâini și evitarea atingerii ochilor cu mâini murdare, potrivit Lyla.
Pentru copii și adolescenți, recomandările sunt mai stricte. Timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber. În cazul copiilor foarte mici, atenția este și mai mare. Cercetători din Marea Britanie cer reconsiderarea ghidurilor de utilizare a ecranelor pentru copiii sub doi ani, iar o analiză sistematică amplă a concluzionat că bebelușii sub doi ani nu ar trebui să aibă deloc timp intenționat de utilizare a ecranelor, din cauza impactului negativ asupra dezvoltării.
Există și exemple concrete de reguli aplicate în familie. Vanessa Gordon a stabilit pentru copiii ei, Sarah (12 ani) și Ben (8 ani), o limită de 20 de minute pe zi pentru Snapchat. În multe locuințe, unde se adună școala online, desenele animate și telefoanele aflate permanent la îndemână, delimitarea clară a momentelor de utilizare poate fi mai realistă decât ideea de perfecțiune.
Și alimentația are un rol în protejarea vederii. Sunt indicate surse de vitamina A, cum sunt morcovii, cartofii dulci și ficatul, luteină și zeaxantină din spanac și broccoli, Omega-3 din pește gras, nuci și semințe, precum și vitaminele C și E din citrice, ardei și migdale. În privința suplimentelor, medicul avertizează că acestea nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și nici controalele oftalmologice regulate.
„În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii, însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate.”
Semnele că rutina actuală nu este potrivită sunt clare: oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap după perioade lungi petrecute la ecrane. De aceea, ajustarea obiceiurilor zilnice și controlul oftalmologic periodic rămân pași esențiali.
