Depresia sezonieră nu este legată doar de lunile reci. Ea poate apărea și vara, iar formele severe pot fi favorizate de valurile de căldură și de nopțile tropicale. O stare de tristețe care se accentuează în perioadele de caniculă nu ar trebui confundată automat cu oboseala de sezon.
Datele arată că depresia sezonieră de vară afectează aproximativ 0,57% din populația globală. Procentul este mult mai mic decât în cazul depresiei sezoniere de iarnă, care afectează în jur de 5%, dar rămâne suficient de mare încât simptomele persistente să ceară atenție. În sezonul cald, disconfortul psihic se poate manifesta diferit față de imaginea obișnuită asociată verii, aceea de vacanță și relaxare.
Temperaturile extreme și nopțile tropicale pot declanșa simptome precum tristețe accentuată, insomnie, pierderea poftei de mâncare, anxietate și agitație. Tocmai aici apare riscul de a minimaliza problema. Lipsa somnului în nopțile foarte calde sau lipsa poftei de mâncare în perioadele cu temperaturi ridicate pot părea reacții trecătoare, însă ele pot face parte dintr-un tablou mai amplu al depresiei sezoniere de vară, mai ales când se asociază cu neliniște, anxietate și o stare apăsătoare care nu dispare.
În același timp, cifrele la nivel global indică o presiune tot mai mare asupra sănătății mintale. O analiză The Lancet, bazată pe Studiul Global privind Povara Bolilor, arată că aproximativ 1,2 miliarde de persoane, adică aproape 15% din populația lumii, trăiau cu o afecțiune psihică în 2023. Față de 1990, numărul cazurilor a crescut cu 95%. Potrivit Lyla, această evoluție s-a văzut și în ierarhia cauzelor de pierdere a sănătății. Tulburările mintale au urcat de pe locul 12 pe locul 5 la nivel mondial, iar cele mai mari creșteri au fost înregistrate la depresia majoră, în urcare cu 131%, și la tulburările de anxietate, în creștere cu 158%.
În zilele foarte calde, semnalul de alarmă nu vine neapărat dintr-un singur simptom, ci din combinația lor. Tristețea accentuată, somnul afectat de nopțile tropicale, lipsa poftei de mâncare, anxietatea și agitația sunt semnele menționate în legătură cu acest subtip de depresie sezonieră. Un reper util este și durata acestor stări.
Adam Borland, psiholog clinician la Cleveland Clinic, recomandă menținerea unei rutine zilnice, evitarea expunerii prelungite la căldură, mai multă odihnă și consultarea unui specialist dacă simptomele persistă. În practică, asta înseamnă să nu îți forțezi programul doar pentru că este vară, să îți protejezi somnul cât mai bine și să iei în serios faptul că stresul termic poate amplifica o stare psihică deja fragilă.
Nu sunt clarificate diferențe între femei și bărbați în privința vulnerabilității la depresia sezonieră de vară. Nici distribuția pe sexe și grupe de vârstă pentru acel 0,57% nu este detaliată. De asemenea, nu sunt precizate recomandări alimentare specifice pentru pierderea poftei de mâncare, dincolo de faptul că acest simptom poate apărea în acest tablou.
Dacă aceste stări nu se sting odată cu episodul de caniculă, pașii indicați rămân aceiași: o rutină cât mai stabilă, expunere redusă la căldură pentru perioade lungi, mai mult timp pentru odihnă și ajutor specializat atunci când simptomele persistă.
