Te străduiești să mănânci sănătos, faci mișcare și analizele anuale par să arate impecabil. Numai că, dincolo de colesterolul „bun” și cel „rău”, există o particulă secretă în sânge care îți poate da planurile peste cap și crește exponențial riscul de infarct, indiferent de eforturile tale.
Ce este acest inamic tăcut
Lipoproteina(a), prescurtată Lp(a) pe buletinele de analize, este un tip de colesterol care transportă particule de grăsimi și proteine prin sistemul circulator. La prima vedere, seamănă foarte mult cu LDL, acel colesterol „rău” de care fugim cu toții. Dar vine la pachet cu o proteină suplimentară atașată, numită apolipoproteina(a).
Iar această componentă extra o face mult mai periculoasă. Ea contribuie la acumularea de depozite de grăsime în artere și, mai mult, poate favoriza coagularea sângelui, un proces care duce direct la afecțiuni cardiovasculare grave, inclusiv infarct miocardic.
De ce stilul de viață nu contează aici
Aici lucrurile devin cu adevărat frustrante. Spre deosebire de alte tipuri de colesterol, nivelul de Lp(a) este determinat aproape exclusiv de moștenirea ta genetică. Într-un material amplu, după cum notează Lyla, se arată că între 70% și 90% din variația nivelurilor de Lp(a) este moștenită.
Totul pornește de la diferențele din gena LPA, cea care controlează structura apolipoproteinei(a). Așa că nivelul tău este setat destul de devreme în viață și rămâne stabil, fiind influențat extrem de puțin de dietă, de kilogramele de pe cântar sau de orele petrecute la sală.
Cifrele vorbesc de la sine.
Realitatea aceasta ne lovește destul de dur în România, o țară unde bolile de inimă fac oricum ravagii. Faptul că o salată în plus nu te scapă de o moștenire genetică problematică arată cât de importantă este testarea țintită.
Cât costă testarea și ce opțiuni există
V-ați gândit vreodată să cereți o testare specifică pentru asta când mergeți la analize? În pachetul de rutină decontat, acest marker pur și simplu nu există. Dacă în străinătate testul costă între 25 și 80 de dolari australieni (A$), la noi în țară, la un laborator privat, vei plăti în jur de 100 de lei pentru această analiză.
Dar ce faci dacă rezultatul e mare, pe bune? Medicamentele clasice pentru scăderea colesterolului, cum ar fi statinele, nu reduc Lp(a). Uneori chiar îl pot crește ușor, deși rămân esențiale pentru riscul cardiovascular general. Există și medicamente mai noi, inhibitorii PCSK9, care îl pot scădea, dar la un nivel modest, cu aproximativ 15% până la 30%.
Speranța vine din laboratoarele farmaceutice
Și totuși, speranța vine chiar acum din cercetare. Companii farmaceutice uriașe precum Novartis, Amgen și Eli Lilly sunt într-o cursă acerbă pentru a dezvolta tratamente țintite. Acestea folosesc o abordare revoluționară de „reducere la tăcere a genelor”, care scade direct din ficat producția de Lp(a), oprind practic problema de la sursă.
În primele studii clinice, rezultatele sunt spectaculoase. Aceste medicamente experimentale au redus nivelurile de Lp(a) cu 80% până la 90%.
Ce poți face ACUM pentru inima ta
Până la apariția noilor tratamente, nu trebuie să cădem în disperare. Lauren Ball și Kirsten Adlard, cercetătoare la Universitatea din Queensland, ne amintesc că Lp(a) se adaugă pur și simplu la riscul general. Dacă ai un LDL crescut și un Lp(a) mare, riscul cumulat explodează, mai ales pe fondul unei inflamații ridicate în corp.
Așa că trebuie să ții sub control restul variabilelor pe care chiar le poți domina:
- Tensiunea arterială și glicemia
- Colesterolul LDL clasic
- Calitatea alimentației de zi cu zi
- Renunțarea definitivă la fumat
Ghidurile internaționale actuale recomandă măsurarea acestui tip de colesterol măcar o singură dată la vârsta adultă. Recomandarea este cu atât mai puternică pentru persoanele care au în familie un istoric de boli de inimă timpurii sau un risc cardiovascular inexplicabil.
