Piața muncii se transformă radical, iar tinerii sunt în prim-plan. Aproximativ 2,06 milioane de europeni cu vârste între 20 și 29 de ani au ales calea antreprenoriatului în 2025, renunțând la ideea unui job tradițional de la 9 la 5. Această cifră reprezintă 7,9% din totalul persoanelor active pe piața muncii, o dovadă clară a unei schimbări de mentalitate.
De la corporație la propriul business
V-ați gândit vreodată de ce un tânăr preferă riscul unui SRL în locul siguranței aparente a unui contract de muncă? Digitalizarea și accesul facil la platforme online le permit să-și lanseze afaceri sau servicii mult mai rapid. Pentru tinerii din Uniunea Europeană, munca nu mai este definită exclusiv de un angajator tradițional. Proiectele de freelancing, micro-business-urile sau activitățile independente devin norma, nu excepția.
Și nu e vorba doar de dorința de independență și creativitate. Să fim serioși, instabilitatea economică și dificultatea de a găsi un loc de muncă bine plătit îi determină pe mulți să își creeze propriile oportunități.
România, surpriza de pe podium
În clasamentul european al tinerilor care lucrează pe cont propriu, pe primul loc se află Slovacia, cu o pondere impresionantă de 12,2%. Este urmată de Malta cu 10,5% și, surprinzător poate pentru unii, de România, care înregistrează 10,3%. Topul este completat de țări precum Cehia, Olanda sau Franța.
La polul opus se găsesc Irlanda cu doar 5,1%, Bulgaria cu 5,3% și Spania cu 5,9%. România se situează astfel printre țările cu o pondere ridicată a tinerilor care aleg să lucreze pe cont propriu, depășind media europeană și reflectând o tendință în creștere a antreprenoriatului, după cum notează Financiarul. Până la urmă, când taxarea muncii standard rămâne ridicată, flexibilitatea fiscală a unui PFA sau SRL devine mult mai atractivă pentru un programator din Cluj sau un specialist în marketing din București.
Paradoxul pieței muncii din România
Și totuși, dincolo de cifrele încurajatoare privind antreprenoriatul, există un paradox. rata generală de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani din UE a ajuns la 65,6% în 2025, o creștere de 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cei mai mulți tineri angajați se află în Olanda (84,0%), Malta (82,1%) și Germania (77,0%).
Numai că lucrurile stau complet diferit în sudul și estul continentului. Cele mai scăzute niveluri se observă în Italia cu 47,6%, România cu 52,0% și Bulgaria cu 52,7%.
Cum vine asta?
O schimbare cu riscuri asumate
Alegerea de a deveni propriul șef vine la pachet cu riscuri pe care generațiile anterioare le evitau. Pe bune, cine ar fi crezut acum un deceniu că un tânăr proaspăt ieșit de pe băncile facultății va gestiona clienți internaționali direct de pe laptopul personal (un fenomen accelerat masiv de pandemie)? Această fragmentare a pieței obligă marile companii să își regândească ofertele de angajare pentru a rămâne competitive.
Dar în țările unde ponderea tinerilor antreprenori este mare, iar rata generală de ocupare rămâne modestă, așa cum este cazul României, presiunea pe sistemele de pensii și asigurări sociale va crește exponențial dacă acest bazin de resursă umană nu găsește un echilibru pe termen lung.
