Adaugă Gradinaevei ca sursă preferată în Google
Aproximativ 70.000 de euro ar urma să fie plătiți din bugetul local pentru un program de tip kaizen în administrația județeană din Botoșani, un județ cu peste 457.000 de locuitori și puțin peste 62.000 de salariați, potrivit datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Botoșani și Adevărul.ro.
Consiliul Județean Botoșani vrea să înceapă programul în această toamnă, cu o hotărâre propusă pentru luna septembrie. Proiectul are nevoie de votul consilierilor județeni pentru a intra în aplicare, iar finanțarea ar urma să vină integral din bugetul local.
Județul se află, alături de Vaslui și Giurgiu, printre cele cu cea mai scăzută putere de cumpărare din România, conform unui studiu realizat de compania NielsenIQ.
Consiliul Județean are printre atribuții elaborarea programelor de dezvoltare economico-socială ale județului și urmărirea proiectelor aprobate. Conducerea instituției intenționează să folosească metoda kaizen pentru a clarifica munca internă și pentru a reduce timpul și resursele pierdute.
Kaizen se bazează pe pași mici și îmbunătățire continuă
Kaizen înseamnă „schimbare în bine” și „îmbunătățire continuă”. Ideea de bază este că schimbările mici, făcute zilnic și consecvent, pot aduce în timp îmbunătățiri mari în felul în care lucrează o organizație.
Principiul urmărește reducerea pierderilor de timp, resurse și energie prin ajustări constante, făcute atât de angajații din execuție, cât și de conducere. Metoda caută să elimine risipa, numită în japoneză „Muda”.
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a spus că administrația vede în acest program o formă de organizare internă. „Este perfecționare continuă. Sunt puține consilii județene care au implementat această procedură. Ea duce la o modernizare, la o optimizare a fluxurilor și o mai mare claritate a muncii noastre în Consiliul Județean. Începem mai întâi cu un curs, după care vedem cum înaintăm, pentru că lucrurile sunt multe și durează mult timp.”
Valeriu Iftime a precizat și costul primului curs. „Noi vrem să începem cu acest curs care trebuie să coste pe la vreo 50.000 de euro. Este primul curs și am vrut să intrăm deja din luna septembrie cu această hotărâre de Consiliu Județean.”
Modelul invocat vine din Japonia reconstruită după război
Filosofia kaizen s-a conturat în Japonia de după Al Doilea Război Mondial, într-o economie grav afectată. Atunci muriseră 3 milioane de japonezi, 67 de orașe fuseseră devastate de bombardamente strategice americane, iar aproximativ 40% din suprafața urbană a acestor orașe fusese distrusă.
Tot în acea perioadă, peste 2,2 milioane de case și clădiri de locuit au fost distruse, iar aproximativ 30% din populația urbană a rămas fără adăpost. Flota comercială fusese distrusă în proporție de aproape 90%, iar în 1945 producția industrială coborâse la 20-30% din nivelul de dinaintea războiului.
Reconstrucția Japoniei a primit sprijin american, inclusiv prin programul Training Within Industry și prin contribuția unor experți în statistică și controlul calității, între care W. Edwards Deming și Joseph Juran. Sistemul a fost aplicat apoi la Toyota, în anii ’50-’60, sub îndrumarea inginerului-șef Taiichi Ohno.
Mai târziu, în 1985, Masaaki Imai a fondat Institutul Kaizen în Elveția, iar în 1986 a publicat volumul „Kaizen: The Key to Japan’s Competitive Success”. La Botoșani, intenția anunțată este ca programul să înceapă cu primul curs, după care administrația să decidă continuarea lui.
