În Tokyo, copiii de 6 ani pot merge la școală fără să fie însoțiți de părinți, după ce au exersat drumul alături de ei. Pregătirea începe în săptămânile dinaintea școlii: adulții parcurg traseul în repetate rânduri împreună cu cei mici, arătându-le rutele, trecerile de pietoni și locurile unde pot primi ajutor.
Acest mod de organizare se numește Shudan Toko și este folosit în majoritatea școlilor primare din Japonia, potrivit Libertatea.ro. Elevii care locuiesc în aceeași zonă formează un grup de mers, numit tsugakuhan, și pornesc împreună spre școală.
Grupul este condus de cel mai mare elev, de obicei un copil de 12 ani, care răspunde de siguranța celor mici. Aceștia deprind drumul și regulile urmărindu-și colegii mai mari, iar mersul împreună devine un exercițiu de independență.
Copiii au repere vizibile și adulți care îi ajută pe traseu
Drumul parcurs fără părinți alături are mai multe forme de sprijin, de la semnele purtate de copii până la supravegherea intersecțiilor:
- Fiecare elev din clasa întâi poartă un semn distinctiv, precum o bandă galbenă pe rucsac sau o pălărie galbenă. Acesta le atrage atenția șoferilor și trecătorilor că un copil de 6 ani are nevoie de atenție specială.
- Voluntarii locali, adesea pensionari, stau la intersecții și ajută grupurile să traverseze strada.
- Părinții se organizează prin rotație pentru a supraveghea anumite puncte ale parcursului.
- Benzile verzi desenate pe drumuri indică traseele școlare, ca parte a infrastructurii adaptate copiilor.
În cartiere există și clădiri marcate cu semnul „Kodomo 110-ban no Ie”, unde copiii se pot refugia și pot cere ajutor dacă sunt în pericol. Locuitorii acestor imobile se angajează să anunțe imediat poliția și să rămână lângă copil până la sosirea autorităților.
Responsabilitatea pentru copii este împărțită în comunitate
Organizarea se leagă de filozofia japoneză Shudan Shugi, care pune accent pe responsabilitatea colectivă. Copilul este privit ca responsabilitatea întregii comunități, iar educația prin experiență este preferată protejării excesive. Libertatea.ro folosește zicala: „Întreaga comunitate participă la creșterea unui copil” pentru a descrie această abordare.
Publicația atribuie sistemului dezvoltarea disciplinei, punctualității, orientării în spațiu și simțului responsabilității. Tot ea descrie efecte pozitive asupra sănătății fizice și mentale, asociind interacțiunea zilnică dintre colegi cu relații sociale mai solide și cu un indice de masă corporală mai bun, indicator care pune greutatea în raport cu înălțimea.
Siguranța traseului are și limite
Comparațiile internaționale prezentate de Libertatea.ro plasează organizarea drumului spre școală într-un context de criminalitate redusă. Pentru anul 2023, ratele omorurilor la 100.000 de locuitori erau:
- Japonia: 0,2.
- Marea Britanie: 1,2.
- Statele Unite: 5,3.
În privința jafurilor, publicația indică 1,8 cazuri la 100.000 de locuitori în Japonia, față de 154,3 în Franța. Libertatea.ro apreciază că modelul nu ar putea fi extins la scară largă în orașe precum Londra sau Paris, invocând criminalitatea considerabil mai mare.
Sistemul întâmpină și dificultăți în Japonia. Scăderea natalității a micșorat grupurile de elevi, iar unele școli au fost nevoite să se închidă.
Au existat incidente și atacuri asupra grupurilor de copii. Unele fete au relatat experiențe neplăcute pe drum, pe care le ascunseseră din rușine sau de teama de a-și îngrijora părinții.
