Pensia de întreținere restantă poate fi cerută prin executor fără trei luni de așteptare. Ce acte sunt necesare

Stampilă pentru pensie de întreținere
Imagine ilustrativă - Gradinaevei

O rată restantă din pensia de întreținere a copilului poate fi cerută prin executor imediat ce termenul de plată a trecut. Cele trei luni de neplată contează pentru eventuala plângere penală, nu pentru începerea recuperării banilor.

Pentru executare este necesar un titlu executoriu, adică actul care permite recuperarea silită: acordul parental autentificat la notar sau hotărârea privind întreținerea. Inclusiv hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi folosită înainte de a rămâne definitivă.

Suma pentru copil depinde de nevoi și de venitul net

Ambii părinți au obligația de a susține întreținerea copilului, indiferent dacă au fost căsătoriți sau au divorțat. Îngrijirea zilnică reprezintă, de regulă, contribuția părintelui alături de care locuiește copilul; pentru celălalt părinte, contribuția poate lua forma unei plăți în bani.

Judecătorul pune în balanță cheltuielile necesare copilului și mijloacele părintelui: veniturile, bunurile, capacitatea de a obține câștiguri și obligațiile pe care le mai are. Nu se aplică aceeași sumă în lei tuturor familiilor.

Limitele din articolul 529 al Codului civil se raportează la venitul net lunar, nu la salariul brut. Pentru un venit de 4.000 de lei net pe lună, calculul orientativ al plafoanelor arată astfel:

  • Pentru un copil: maximum un sfert din venit, adică 4.000 × 1/4 = 1.000 de lei lunar.
  • Pentru doi copii: maximum o treime, adică 4.000 × 1/3 = aproximativ 1.333,33 lei lunar, sumă destinată amândurora.
  • Pentru trei sau mai mulți copii: maximum jumătate, adică 4.000 × 1/2 = 2.000 de lei lunar, pentru toți copiii împreună.

Aceste plafoane nu reprezintă sume acordate automat. Dacă părintele datorează întreținere și altor persoane, totalul acestor obligații, inclusiv cele pentru copii, trebuie să rămână în limita unei jumătăți din venitul său lunar net.

Cererea poate fi depusă și fără adeverința de venit a celuilalt părinte. Mijloacele sale pot fi demonstrate prin orice mijloc de probă. Nici absența unui loc de muncă nu anulează automat obligația și nici nu face obligatorie raportarea pensiei la salariul minim.

Vârsta copilului stabilește cine face cererea

Articolul 499 al Codului civil prevede întreținerea până la împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru tânărul care continuă studiile, dreptul se poate prelungi până la încheierea acestora, fără să depășească vârsta de 26 de ani.

Înainte de 14 ani, demersul este făcut de reprezentantul legal în locul copilului. Între 14 și 18 ani, solicitarea aparține copilului, asistat de reprezentantul legal. După majorat, tânărul aflat la studii solicită întreținerea în nume propriu.

Acordul se autentifică la notar, iar neînțelegerea se soluționează la judecătorie

Părinții care ajung la o înțelegere pot consemna contribuția într-un acord parental autentificat de notar. Actul trebuie să permită identificarea clară a sumei și a scadențelor. Articolul 101 din Legea notarilor publici permite folosirea acordului pentru executarea unei plăți neachitate la termen.

În lipsa înțelegerii, stabilirea pensiei se solicită judecătoriei. Pentru cererea referitoare la obligația de întreținere nu se plătește taxă judiciară de timbru, potrivit articolului 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

Pregătirea cererii și depunerea ei presupun următorii pași:

Se adună certificatul de naștere al copilului, documentele de identitate și cele de stare civilă. Dacă există deja o hotărâre anterioară, se include și aceasta.

Se pregătesc dovezile de venit deținute și documentele care arată nevoile copilului, inclusiv cheltuieli pentru școală sau îngrijire medicală.

Se identifică solicitantul, în funcție de vârsta copilului, și părintele de la care se cere contribuția. Solicitarea trebuie susținută prin dovezi.

Cererea se depune fie la judecătoria corespunzătoare domiciliului solicitantului întreținerii, fie la cea corespunzătoare domiciliului părintelui chemat să plătească.

Un model scurt de formulare a solicitării este: „Către Judecătoria [localitatea]. Solicit stabilirea pensiei de întreținere pentru [numele copilului], în sarcina [numele părintelui], de la data depunerii cererii. Solicit suma de [suma] și anexez certificatul de naștere, actele de identitate, dovezile privind nevoile copilului și dovezile privind mijloacele părintelui pe care le dețin.”

Data depunerii contează pentru bani: potrivit articolului 532 din Codul civil, de atunci începe, ca regulă, obligația de plată a pensiei cerute. Pentru acordarea ei și pentru o perioadă mai veche trebuie demonstrat că întârzierea depunerii a fost cauzată de părintele datornic. Plățile sunt periodice, după calendarul convenit sau fixat de judecător.

Pensia fixă se actualizează cu inflația fără o nouă cerere

Contribuția poate fi stabilită fie într-un cuantum fix, fie ca parte a venitului net. Pentru suma fixă, articolul 531 din Codul civil prevede actualizarea automată cu inflația la fiecare trei luni, fără un nou demers în instanță.

O modificare a veniturilor părintelui sau a nevoilor copilului poate justifica, în schimb, o cerere nouă pentru majorare, reducere ori încetare. Documentele despre venituri, cele medicale și cheltuielile școlare pot susține schimbarea solicitată.

La majorarea pensiei, ascultarea copilului nu este obligatorie. Prin Decizia nr. 36/2026, publicată în 16 iunie 2026, Înalta Curte a stabilit că judecătorul apreciază dacă trebuie ascultat copilul de cel puțin 10 ani sau dacă este necesară o anchetă privind situația familiei.

Restanțele se pregătesc separat pentru fiecare lună

Pentru executor se întocmește o evidență lunară a sumelor datorate, din care se scad plățile încasate. Extrasele bancare și chitanțele se păstrează inclusiv pentru achitările parțiale.

Un exemplu orientativ: la o pensie fixă de 1.000 de lei lunar, două rate neachitate totalizează 2.000 de lei. Dacă s-au primit 200 de lei pentru una dintre rate, rămân de recuperat 1.800 de lei. Pentru lunile de după actualizarea trimestrială, evidența pornește de la cuantumul ajustat cu inflația aplicabilă; abia apoi se scad încasările.

Executorului i se depune cererea împreună cu titlul executoriu, în original ori copie legalizată, evidența restanțelor și documentele care dovedesc plățile parțiale. Recuperarea poate viza veniturile sau bunurile care pot fi urmărite.

Oprirea sumelor din salariu sau din conturi se numește poprire. Pentru această procedură, competența executorului se stabilește în raport cu domiciliul datornicului sau al persoanei care îi datorează acestuia bani.

Articolul 728 din Codul de procedură civilă permite reținerea, pentru întreținere, a cel mult jumătate din venitul net lunar al datornicului. Alocațiile pentru copii și celelalte sume cu destinație specială sunt protejate de urmărire.

Executarea are termene procedurale și cheltuieli distincte

Cererea este înregistrată imediat de executor, care trebuie să solicite aprobarea executării în maximum trei zile. Judecătoria are la dispoziție cel mult șapte zile pentru soluționare. Aceste intervale privesc procedura, fără să garanteze primirea banilor în zece zile.

Dacă executorul refuză să deschidă dosarul, refuzul poate fi contestat la instanța de executare. Termenul este de 15 zile, calculat de la comunicare.

Pentru aprobarea executării se achită 20 de lei pentru fiecare titlu executoriu. Cheltuielile executorului sunt separate. Solicitantul le avansează, însă ele revin, de regulă, datornicului.

Termenul general de prescripție pentru solicitarea executării este de trei ani. În cazul ratelor lunare restante, termenul trebuie verificat individual, pentru fiecare plată datorată.

Plângerea penală nu ține locul recuperării prin executor

Articolul 378 din Codul penal prevede că neplata timp de trei luni, cu rea-credință, a pensiei stabilite prin hotărâre judecătorească sau act notarial poate constitui abandon de familie. Simpla întârziere nu înseamnă automat infracțiune.

Sancțiunea prevăzută este amenda sau închisoarea de la șase luni la trei ani. Dacă obligațiile sunt achitate înainte ca urmărirea penală să se încheie, fapta nu se pedepsește.

Plângerea se poate depune la poliție ori la parchet. Termenul de depunere este de trei luni de când persoana vătămată sau reprezentantul legal a aflat despre faptă, nu de când neplata încetează, conform Deciziei Înaltei Curți nr. 2/2020. Demersul penal nu înlocuiește solicitarea adresată executorului pentru încasarea restanțelor.

Pentru persoanele cu venituri reduse, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 permite solicitarea ajutorului public judiciar pentru avocat, executor sau taxe, în condițiile actului normativ. Când ajutorul privește executarea, cererea se adresează instanței de executare.