Sentimentul că somnul este un lux pe care îl mai amânăm, un capitol de recuperat „când o fi timp”, ne este multora familiar. Însă oboseala de a doua zi nu este doar o consecință a orei târzii de culcare. Un sondaj recent al Academiei Americane de Medicină a Somnului scoate la lumină motivele reale pentru care nu ne odihnim suficient, iar principala cauză s-ar putea să fie chiar în mijlocul casei noastre.
Potrivit studiului, realizat pe un eșantion de peste 2.000 de adulți, responsabilitățile familiale au un impact major sau moderat asupra somnului pentru 45% dintre participanți. Acestea depășesc alte surse de stres cunoscute, precum grijile legate de locul de muncă sau problemele de sănătate fizică, ambele menționate de 39% dintre respondenți. Lista este completată de dificultățile de sănătate mintală (37%), costurile legate de locuință (36%) și programul de lucru (35%).
Medicul David Kuhlmann, specialist în medicina somnului și purtător de cuvânt al Academiei Americane de Medicină a Somnului, explică mecanismul prin care aceste griji ne sabotează odihna. Fie că este vorba de facturi, de îndatoririle familiale sau de o problemă de sănătate, creierul poate rămâne „într-o stare accentuată de alertă”, ceea ce face dificilă atât adormirea, cât și menținerea unui somn neîntrerupt. Chiar dacă petrecem suficiente ore în pat, somnul fragmentat scade calitatea odihnei, lăsându-ne obosite, cu o capacitate redusă de atenție și concentrare a doua zi.
Beth Malow, șefa Diviziei de Tulburări de Somn la Vanderbilt Health, subliniază că de fiecare dată când ne trezim din somnul profund, chiar și pentru scurt timp, corpul trebuie să reia etapele ciclului de somn pentru a ajunge din nou în acea stare reparatorie. Astfel, acumulăm mai mult somn ușor și mai puțin somn profund, exact cel de care avem nevoie pentru a ne simți refăcute. Consecințele pe termen lung nu trebuie ignorate. Potrivit Centrelor pentru Controlul Bolilor din SUA, lipsa cronică a somnului de calitate este asociată cu boli de inimă, diabet, obezitate și accidente vasculare cerebrale.
Recomandarea de bază a specialiștilor rămâne un minimum de șapte ore de somn pe noapte. Pentru a atinge acest obiectiv, putem începe cu câteva ajustări simple în rutina de seară, cunoscute drept igiena somnului. Un program constant de culcare și trezire, chiar și în weekend, ajută la reglarea ceasului biologic. Este benefic să evităm cofeina și alcoolul înainte de culcare și să ne asigurăm că dormitorul este un mediu liniștit și întunecat. Deconectarea de la ecrane cu cel puțin o oră înainte de somn poate face, de asemenea, o diferență semnificativă. Lyla
Dacă stresul și anxietatea sunt la rădăcina problemei, David Kuhlmann menționează că terapia prin discuții poate fi o cale eficientă pentru a le gestiona. Când, însă, problemele persistă în ciuda eforturilor noastre, este important să nu le considerăm o normalitate. Beth Malow recomandă consultarea unui medic pentru a exclude eventuale cauze medicale care ar putea afecta somnul. Medicul de familie poate, la rândul său, să ne îndrume către un centru specializat. După cum afirmă Kuhlmann, „problemele persistente de somn nu sunt ceva cu care oamenii ar trebui să învețe să trăiască, iar tratamente eficiente sunt disponibile.”
