Nu este responsabilitatea ta să repari relația dintre partener și cea mai bună prietenă atunci când cei doi nu se plac. O soluție mai puțin obositoare începe cu verificarea motivelor reale ale tensiunii, continuă cu limite clare și lasă loc pentru ca fiecare să aibă o relație separată cu tine.
Oboseala apare atunci când ajungi să explici permanent comportamentul unuia în fața celuilalt, să transmiți mesaje sau să încerci să îi împaci. În acel moment, preiei rolul de mediator între doi adulți care trebuie să își gestioneze singuri reacțiile și nemulțumirile.
Nu este necesar să se placă
Partenerul tău nu trebuie să devină prieten cu oamenii apropiați ție, după cum cea mai bună prietenă nu este obligată să îl placă. Personalitățile diferite, stilul de viață, preocupările sau opiniile pot explica de ce două persoane nu se simt apropiate.
O limită sănătoasă este să nu accepți rolul de mesager. Poți asculta ce are de spus fiecare sau poți lămuri o situație concretă, însă nu trebuie să repeți constant ce a afirmat unul despre celălalt. Nici interpretarea fiecărui gest pentru cealaltă persoană nu intră în responsabilitatea ta.
Înainte de a pune totul pe seama incompatibilității, verifică totuși dacă există fapte care nu trebuie ignorate. Este posibil ca unul dintre cei doi să observe un comportament problematic pe care tu nu l-ai remarcat sau ca o limită a relației să fi fost depășită. Să iei în serios un astfel de semnal nu înseamnă că alegi o tabără. Înseamnă că analizezi situația, chiar dacă avertismentul vine de la cineva aflat în conflict cu cealaltă persoană.
Limita personală nu este același lucru cu presiunea
Felul în care este formulată o nemulțumire poate arăta dacă este vorba despre o limită sau despre o încercare de control. „Nu mă simt bine când este și ea acolo” descrie starea celui care vorbește. În schimb, „Dacă mă iubești, nu mai vorbești cu ea” condiționează iubirea și încearcă să decidă în locul tău cu cine poți păstra legătura.
Partenerul și prietena ta au locuri diferite în viața ta. Îți poți iubi partenerul și, în același timp, îți poți continua prietenia fără să îi compari sau să îi așezi într-o ierarhie. Lyla Abordarea pune accentul pe autonomia fiecărei relații, nu pe obligația ca toate persoanele apropiate să formeze un singur grup.
Dacă cei doi nu pot construi o relație apropiată, nu este nevoie să îi forțezi să petreacă timp împreună sau să ajungă să se placă. Condiția este ca niciunul să nu te transforme în spațiu de confruntare. Regula trebuie aplicată în ambele direcții: nu îți sabota relația de cuplu pentru a demonstra loialitate față de prietena ta și nu abandona o legătură veche doar pentru a calma nesiguranțele partenerului.
