Românii suportă în prezent cele mai mari facturi la curent electric din întreaga Uniune Europeană, dacă ne raportăm la puterea de cumpărare. Datele oficiale publicate de Eurostat sunt de-a dreptul șocante. Acestea indică o creștere brutală a tarifelor pe piața internă în a doua jumătate a anului 2025, cu un salt de nu mai puțin de 58,6 procente.
România, campioana scumpirilor în UE
Situația din țara noastră contrazice flagrant tendința generală europeană. În a doua jumătate a anului 2025, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodăriile din blocul comunitar au rămas, în mare, stabile. Vorbim de o creștere ușoară la 28,96 euro pe suta de kilowați oră, față de 28,79 euro în primele șase luni ale anului.
Și totuși, România iese în evidență cu un salt uriaș. Prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au explodat cu 58,6% comparativ cu a doua jumătate a anului 2024. Niciun alt stat membru nu a înregistrat o asemenea explozie a tarifelor. Spre comparație, Austria a raportat o majorare de 34,3%, în timp ce Irlanda a înregistrat un plus de 32,7%. Dar în același timp, în alte colțuri ale Europei facturile chiar au scăzut. Țări precum Cipru, Franța și Danemarca au raportat reduceri de prețuri cuprinse între 11,9% și 14,7%.
Impactul este direct.
Cât plătim de fapt din salariu?
V-ați întrebat vreodată cât din salariul unui român se duce, de fapt, pe factura la curent? Dincolo de cifrele brute, lucrurile stau și mai rău. Exprimate în standardul puterii de cumpărare (un indicator care măsoară efortul financiar real), prețurile energiei electrice au atins un nivel record pentru gospodăriile din România. Cifra exactă calculată de experții europeni este de 49,52 la 100 kWh.
Următoarele clasate în acest top al scumpetei sunt Cehia, cu 38,65, și Polonia, cu 37,15. La polul opus, conform Jurnalulnational, se află state unde energia este mult mai accesibilă raportat la venituri. Cele mai mici prețuri bazate pe acest standard au fost observate în Malta la 14,09, Ungaria la 15,10 și Finlanda la 18,77.
Pentru omul de rând, datele Eurostat se traduc printr-o gaură masivă în bugetul familiei. Când curentul electric se scumpește cu aproape 60%, românii sunt forțați să taie din cheltuielile de bază pentru a-și putea achita facturile la utilități.
„Bonusuri de 180.000 de euro și investiții zero”
Contextul național este marcat de controverse aprinse. Liderul politic Ilie Bolojan a lansat recent acuzații dure privind sumele uriașe care se regăsesc în facturile plătite de cetățenii români. Acesta a atras atenția asupra modului în care sunt direcționate fondurile companiilor din domeniu.
Mai mult, Bolojan a adus în discuție un paradox al pieței locale. Cum vine asta? Oficialul a explicat că energia electrică ajunge să fie aproape gratis la prânz, dar costă de zece ori mai mult seara, când consumul casnic atinge vârful maxim.
Taxele și consultanța scumpesc totul
Creșterea generală din 2025 la nivel european a fost generată, în principal, de politicile fiscale. Impozitele și taxele au crescut, statul reținând acum 28,9% din suma totală plătită de consumatori, față de 27,9% în prima jumătate a anului. Practic, ușoara scădere a prețurilor energiei la nivel de producție a fost anulată de o impozitare mai aspră.
Iar la nivel înalt, cheltuielile ridică mari semne de întrebare. Un raport recent arată cheltuieli exorbitante ale Comisiei Europene și Parlamentului European, cu 1,45 miliarde de euro alocate doar pentru consultanță în energie. În paralel, Comisia Europeană acordă fonduri de 600 de milioane de euro pentru diverse proiecte în sector și a cerut statelor membre să protejeze gospodăriile vulnerabile împotriva debranșărilor pe timp de iarnă.
Dacă ne uităm la prețurile în termeni absoluți, fără a lua în calcul salariile locale, Irlanda a raportat cele mai mari tarife la energia electrică, la 40,42 euro pe 100 kWh. Germania urmează în clasament cu 38,69 euro, iar Belgia cu 34,99 euro. Cele mai mici prețuri brute din Uniunea Europeană au fost observate în Ungaria cu 10,82 euro, Malta cu 12,82 euro și Bulgaria cu 13,55 euro.
