Un val de boli cronice lovește continentul european, iar costurile medicale au explodat. Nu vorbim despre un virus nou, ci de cancere, diabet sau boli cardiovasculare, alimentate de un mediu tot mai toxic în care trăim. Iar cifrele sunt șocante: cheltuielile statelor europene pentru sănătate au crescut cu 50% pe an în ultimul deceniu, pe fondul acestei noi epidemii silențioase.
Ce este expozomul și de ce ne îmbolnăvește
La prima vedere, termenul „expozom” poate suna complicat. reprezintă suma tuturor factorilor la care un om este expus de-a lungul vieții. Conceptul, propus încă din 2005 de Christopher Wild, fost șef al Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, include poluarea, chimicalele din alimente, dieta, stilul de viață, dar și stresul sau condițiile sociale. Practic, tot ce ne înconjoară și ne afectează sănătatea.
Iar semnalul de alarmă este tras la cel mai înalt nivel. „Este cu adevărat timpul să acționăm pentru că o epidemie este în creștere, o epidemie de boli netransmisibile. Nu este percepută de decidenții politici ca o epidemie, dar este, și va avea efecte uriașe asupra Europei”, a avertizat Christophe Clergeau, un eurodeputat francez, în cadrul unei reuniuni a experților din Barcelona.
Ideea de a privi lucrurile în ansamblu câștigă teren. „Comunitatea Exposome capătă din ce în ce mai mult avânt. Problemele nu vor fi rezolvate de o singură disciplină sau de o singură zonă geografică; trebuie să ne unim pentru a ne gândi la aceste probleme societale majore pe care le avem în prezent”, a explicat și Roel Vermeulen, profesor la Universitatea din Utrecht.
Nota de plată. Cheltuieli medicale cu 50% mai mari
V-ați gândit vreodată cât ne costă de fapt ignorarea acestor factori? Christophe Clergeau a pus problema în termeni financiari, vizând bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034, după cum notează News24. „Bolile netransmisibile au un efect uriaș asupra competitivității europene, cum ar fi disponibilitatea forței de muncă și costurile directe pentru Europa în ansamblu.”
Și adaugă un detaliu șocant. „Și are un efect uriaș asupra sustenabilității sistemelor de sănătate. În ultimii zece ani, suma de bani pe care statele europene au cheltuit-o pentru a proteja oamenii de boli a crescut cu 50% pe an, din cauza îmbătrânirii, dar și din cauza creșterii bolilor netransmisibile.”
Comisia Europeană pare conștientă de legături. Alex Mulet Indrayanti, de la departamentul de cercetare și inovație, a precizat că programul Orizont Europa (2026-2027) analizează „modul în care schimbările climatice afectează expozomul”. Avertismentul său este clar: „Criza climatică amplifică expunerile care există deja. Adaptarea singură nu va fi suficientă pe termen lung. Există riscuri care vor apărea în viitor și nu știm care sunt acestea.”
Birocrația, o frână în calea soluțiilor
Deși oamenii de știință înțeleg perfect miza, la nivel politic lucrurile stau puțin diferit. Clergeau a recunoscut cu sinceritate: „În urmă cu un an și jumătate, nici măcar nu știam cuvântul Exposome. În comunitatea științifică, cu toții cunoașteți cuvântul, dar la Bruxelles încă sunt mulți oameni care nu îl cunosc. Ei nu înțeleg cum abordarea voastră holistică schimbă regulile jocului.”
O soluție ar veni din accesul la date. Eurodeputatul croat Tomislav Sokol a vorbit despre Spațiul European al Datelor de Sănătate. „Seturile de date de sănătate care acum sunt neutilizate în multe cazuri în instituțiile de sănătate, spitale, facilități de cercetare, universități etc., vor fi categorisite și sistematizate, făcute disponibile publicului, astfel încât oricine are nevoie de ele pentru cercetare să le poată accesa.”
Numai că există și temeri legate de confidențialitate. „O bază de date europeană privind expozomul este atât de importantă. Dar această dezvoltare trebuie să meargă mână în mână cu garanții puternice privind protecția datelor”, a punctat Damien Weidert, de la compania de asigurări Macif Santé Prévoyance.
Un pas înainte, doi înapoi. Regresul politic
E drept că există și inițiative lăudabile, precum Noul Bauhaus European, menționat de eurodeputatul spaniol Marcos Ros Sempere. „Sănătatea nu este protejată doar în spitale de către medici, este protejată și în casele și cartierele noastre”, a explicat el.
Dar la nivel legislativ, unii experți acuză un regres periculos. Génon Jensen, de la Health and Environment Alliance, a fost categorică: „În 2020, am avut strategia pentru substanțe chimice pentru sustenabilitate… Ar fi eliminat treptat PFAS, ar fi analizat amestecurile de cocktailuri… Dar realitatea este că ceea ce am avut recent este un regres cu procesul de simplificare și omnibus.”
Practic, se propun legi care ignoră dovezile științifice. Iar Christophe Clergeau i-a dat dreptate într-un mod brutal. „Suntem clar într-o situație foarte ciudată și periculoasă în care un omnibus ajustează legislația pentru a obține modificarea țintei în scopul simplificării ei. Dar este întotdeauna despre dereglementare, nu despre simplificare. (…) Este o mizerie, este un coșmar.”
Până la urmă, proiecte mari precum HELIX sau EIRENE adună deja date esențiale. Rămâne doar ca politicienii să citească cifrele înainte ca nota de plată din spitale să devină imposibil de achitat.
